Această regulă este cu adevărat
capitală. În această privință s-ar putea ca profesorii debutanți să ducă o
luptă grea. Importanța sa este absolută, iar implementarea ei vine la pachet cu
câteva reguli dificile și rapide, pe care trebuie să le urmezi regulat. Nu are
niciun rost să urmezi reguli în mod simbolic, nici să le respecți pe jumătate.
Dacă vrei să fii bun la ceva, trebuie să acționezi cu fermitate.
Imaginează-ți
că ești în fața unei grupe noi și ești pe punctul de a introduce o informație
sclipitoare. Mai
întâi, le împărtășești elevilor obiectivele lecției: ,,la sfârșitul
acestei lecții..”, începi
să înșiri acele activități pe care urmează să le desfășori cu ei...Dar înante
să apuci să-ți termini introducerea, un tânăr din ultima bancă se întoarce spre
colegul său și îi spune în șoaptă: ,,Ba maică-ta!”. Colegul nu-i răspunde și chiar ai putea să-ți
continui discursul fără să mai existe vreo ,,infracțiune” ulterioară; și nici măcar
n-a zis-o prea tare.
Ce
vei face in continuare?
a.
Mergi mai departe.
b.
Te oprești.
Dacă vei
continua, le vei oferi tuturor celor din clasă o lecție pe care cu siguranță nu
vrei să o învețe. Vei pune bazele anticipării că este în regulă ca ei să
vorbească atunci când și tu faci același lucru. Aceasta este prima fisură minusculă
a barajului, care va duce inevitabil, peste patru săptămâni, la tsunamiul
clasei incontrolabile. Trebuie să-i atragi atenția asupra acestui lucru. Ți
s-ar putea părea trivial. Ți s-ar putea părea un lucru minor. Dar acesta este
momentul în care le faci cunoscut că ești serios în privința acestui aspect, că
ești un profesor bun pentru ei. (Amintește-ți că îți dorești să fii un profesor
bun pentru ei.)
Oprește-te!
Aruncă o privire de profesor ușor stupefiat în direcția lui (vei deveni, în
scurt timp, un maestru al ridicării ironice a sprâncenei), apoi exclamă calm: ,,Bine. Voi începe
din nou.” Și o iei
de la capăt.
Acestă tehnică necesită nervi de oțel și
tupeu cât Brazilia de mare, deoarece există o șansă destul de mare ca vreun
elev să recunoască ceea ce faci și să exploateze această oportunitate tușind în
mod intenționat sau întorcându-se spre colegul său, scoțând orice pe gură, doar ca să te facă să o iei
din nou de la început. Nu te panica. Este un simplu ritual de trecere. Încearcă
să vadă cât de departe pot merge până vei claca. Pastrează-ți calmul absolut!
Supranatural de calm! Făptașul vrea ca tu să te enervezi. Nu-i oferi
satisfacție și ia-o de la capăt cu muuult calm. Pregătește-te să execuți acest
balet ridicol de vreo patru sau cinci ori înainte ca grupa să priceapă mesajul.
S-ar putea să fii nevoit să sacrifici o întreagă lecție pentru ca ei să
înțeleagă unica lecție de pe urma căreia veți beneficia cu toții pe durata
întregului an: că doamna
sau domnul nu trebuie să fie întrerupt sau întreruptă când vorbește. Dar tu
intră la oră convins că lucrurile vor decurge așa în cele din urmă.
Capacitatea de a
gestiona o tranziție ușoară și fără probleme este una dintre cele mai
importante abilități tehnice pe care orice profesor le deține. O tranziție
apare în spațiul dintre o activitate și următoarea, iar când ești în stare să
le faci fără întrerupere este, în mod simultan, mult mai dificil decât ți-ai fi
imaginat și mult mai ușor decât pare la început.
Gestionarea unei tranziții ușoare se
bazează pe patru cunoștințe tehnice specializate:
1.
Să
realizezi când este timpul să încetezi activitatea.
2.
Să insiști ca elevii să pună stilourile
jos.
3.
Să insiști ca elevii să se uite la tine.
4.
Să faci pauză înainte de a vorbi.